Cum vă poate economisi timp, stres și bani Tutun.

Nimeni din sistemul de sănătate nu poate să recomande nicotina în scopuri neaprobate de FDA, iar FDA a aprobat-o doar pentru renunÈ›are la fumat. Dar există un volum în creÅŸtere de dovezi care sugerează alte posibile beneficii neurologice care merită atenÈ›ie. Cel mai mare studiu făcut pe oameni, care a observat posibilele beneficii atât la Parkinson, cât ÅŸi la Alzheimer, este momentan în desfășurare, iar concluziile sale ar putea schimba semnificativ modul în care asiguratorii discută despre viitorul nicotinei.




Din cauza legăturii strânse dintre È›igările ÅŸi afecÈ›iunile pe care le cauzează, cercetătorilor le-a fost greu să primească fonduri pentru testele pe oameni, dar ani întregi de cercetare pe alte mamifere au arătat niÅŸte ÅŸi au condus la finanÈ›ată de FundaÈ›ia Michael J (tutun). Fox, care este momentan în desfăşurare.„De-a lungul anilor, oamenii au testat ideea pe ÅŸoareci, ÅŸobolani ÅŸi maimuÈ›e ÅŸi au descoperit că nicotina poate proteja împotriva deteriorării celebrale care se manifestă la maimuÈ›ele cu Parkinson”, spune Maryka Quik, fost cercetător la Institutul Parkinson.


Asta ar putea să se datoreze faptului că molecula de nicotină se potriveÅŸte în receptorii pentru neurotransmițătorul acetilcolină, care s-ar putea să-i ofere capacitatea de a administra mai multe familii de receptori din creier.„Boala Parkinson presupune deteriorarea neuronilor ÅŸi s-a demonstrat că nicotina stimulează anumiÈ›i factori de creÅŸtere din creier”, spune Quik.

Hartă nouă pas cu pas pentru Tutun

La urma urmelor, dacă am învățat ceva de pe urma istoriei medicinei este că ajutorul este deseori găsit în cele mai neobiÈ™nuite locuri. Articolul a apărut iniÈ›ial în VICE US..


Mai mult decât atât, experÅ£ii de la Universitatea Yale spun că nicotina reduce pofta de mâncare, fumătorii fiind mai puÅ£in tentaÅ£i să ronţăie între mese. tutun. O cercetare realizată de oamenii de ÅŸtiinţă de la University of Adelaide din Australia, publicat în jurnalul Arthritis & Rheumatism, arată că acest gen de intervenÅ£ii sunt comune persoanelor care fac jogging.


Una dintre teoriile care susÅ£in că fumătorii se simt mai bine decât nefumătorii după anumite tratamente, este că fumătorii fac primul lor atac de cord cu zece ani înaintea nefumătorilor, arată cercetarea publicată în American Heart Journal. De exemplu, "Clopidogrel" este un medicament folosit pentru a împiedica formarea cheagurilor de sânge la pacienÅ£ii care suferă de tromboză arterială sau alte probleme de circulaÅ£ie a sângelui ÅŸi care duc la apariÅ£ia atacurilor cerebrale sau a celor de cord.

5 elemente esențiale pentru Tutun

Motivul pentru care această descoperire a companiilor farmaceutice nu a ajuns să fie promovată este tocmai costul redus pe care îl implică, fiind nerentabilă in contextul profitului datorită reducerii masive a numărului de pastile È™i alte tipuri de click aici medicamentaÈ›ii comercializate în prezent.

Mai departe, scăderea nivelului de dopamină între È›igări, între episoadele de fumat, determină simptome de iritabilitate È™i distres caracteristice sevrajului, ceea ce va face ca fumătorul să simtă nevoia imperioasă de nicotină pentru a reinduce starea de plăcere È™i de calm. Consumul continuat, cronic, de nicotină determină desensilizarea receptorilor nicotinici din creier (apariÈ›ia toleranÈ›ei).


În acelaÈ™i timp, statisticile arată că abstinenÈ›a de la fumat pe termen lung este scăzută în rândul fumătorilor care încearcă să renunÈ›e singuri (doar 3%-5% din fumători reuÈ™esc să menÈ›ină abstinenÈ›a), majoritatea reluând fumatul în primele 8 zile. Prin urmare, nu te descuraja dacă ai recăzut È™i reia decizia de a te opri din fumat, recăderea poate face parte din schimbare.

Cea mai bună parte a lui Tutun

DiferenÈ›a dintre tutun, fum È™l nicotină Foto: Philip Morris RomâniaȘtiinÈ›a È™i tehnologia au permis dezvoltarea alternativelor fără fum pentru adulÈ›ii care altfel ar continua să fumeze. Însă, cadrul de reglementare nu reuÈ™eÈ™te mereu să È›ină pasul cu inovaÈ›ia. Lipsa înÈ›elegerii în ceea ce priveÈ™te aceste produse, precum È™i dezinformarea care persistă în legătură cu ele întârzie implementarea unor reglementări proporÈ›ionale cu riscurile la care acestea îi expun pe consumatori.


Pe măsură ce arde, aceasta produce fum care conÈ›in peste 6. 000 de compuÈ™i chimici. ExperÈ›ii în sănătate publică au identificat aproximativ 100 dintre aceste substanÈ›e ca fiind cauzele sau potenÈ›ialele Aici cauze ale bolilor asociate fumatului. Nicotina este unul dintre motivele pentru care oamenii fumează, alături de alÈ›i factori precum gustul È™i ritualul - tutun.

Alternativele fără fum fundamentate È™tiinÈ›ific nu produc fum. Arderea tutunului este procesul care produce majoritatea substanÈ›elor nocive sau potenÈ›ial nocive din fumul de È›igară. Prin eliminarea procesului de ardere, ca în cazul alternativelor fără fum, precum produsele care încălzesc tutunul, nivelurile de substanÈ›e nocive generate pot fi semnificativ reduse. Cu toate acestea, trebuie subliniat că determinarea măsurii în care un produs reduce emisiile de substanÈ›e nocive, comparat cu fumul de È›igară, trebuie demonstrată prin metode È™tiinÈ›ifice pentru fiecare produs în parte.

Verificați Despre acest raport despre Tutun

În acest context, este important de menÈ›ionat că aceste produse nu sunt lipsite de riscuri È™i conÈ›in nicotină, care provoacă dependență. Aceste produse sunt destinate adulÈ›ilor care altfel ar continua să fumeze È™i nu sunt o alternativă pentru renunÈ›area la tutun È™i nicotină, care reprezintă cea mai bună alegere pe care o poate face orice fumător.

Studiul GATS România 2018 a arătat că PREVALENÈšA CONSUMULUI DE TUTUN ÎN ROMÂNIA ESTE DE 30,7%. Povara economică È™i costurile pentru sănătate cauzate de consumul de tutun pot fi reduse prin implementarea măsurilor ConvenÈ›iei Cadru pentru Controlul Tutunului a OMS, măsuri care s-au dovedit a fi eficiente ÅŸi pe care România tutun le implementează de la adoptarea lor.


Cu toate măsurile remarcabile pe care România le-a luat pentru combaterea acestui flagel, între anii 2011 ÅŸi 2018, consumul de tutun în România a crescut cu 14,9%, mai ales prin creÅŸterea consumului în rândul tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani (cu o creÅŸtere relativă de 48,3%) ÅŸi al femeilor (cu o creÅŸtere relativă de 27%), în condiÅ£iile în care proporÅ£ia celor care au avut o tentativă de renunÅ£are la fumat în ultimul an a suferit o scădere relativă semnificativă, comparativ cu 2011 (de 37%), chiar dacă aproape 5 din 10 fumători (48,2%) afirmă că vor să se renunÅ£e la acest obicei în viitor.